marți, 1 martie 2011

pofta de scris, nu de carne straina.
 
sunt trist... da, de obicei imi incep scrierile asa. dar motivele sunt altele de fiecare data. acum am mai multe pentru care scriu. sti, s-au acumulat. si acum mi-e pofta sa scriu. n-am sa povestesc ce simt cand scriu pentru ca si tu sti cum e.

imi reparcurgeam blogul [asta] si am dat peste niste secvente din Baraka. banuind ca nu sunt singurul care le apreciaza, le-am mai trimis unui prieten. si uite asa am iscat o mica discutie [ar fi putut fi mare, dar eu vreau sa scriu aici pentru ca asa simt] o mica discutie despre felul in care sunt tratate animalele. [despre planeta n-am vorbit]
pacat ca animalele nu pot vorbi...  sa le auda toata lumea.
imagineaza-ti cum ar fi sa vorbesti cu o broasca testoasa... sau un caine. sau cu orice animal.
mie mi-ar placea sa vorbesc cu un koala.
tie?

Maica Tereza

"Cand s-a aplecat sa-i intinda mana, batranul zdrenturos cu lacrimi in ochi i-a spus: " De mult timp nu am mai simtit caldura unei maini intinse..."Asa a inteles Maica Tereza, ca cei aflati in nevoie nu veneau catre ea impinsi de foame, ci mai ales din sete de iubire, din dorinta de a gasi liniste sufleteasca si caldura umana."

"
Salvandu-i pe altii, te salvezi pe tine insuti!"
"Nimeni nu te reţine, în afară de tine însuţi" spunea Buddha.