duminică, 14 noiembrie 2010
miercuri, 3 noiembrie 2010
duminică, 10 octombrie 2010
duminică, 29 august 2010
joi, 26 august 2010
11 reguli ale lui Bill Gates
"Bill Gates a tinut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe
care elevii nu le-au invatat si nu le vor invata la scoala. El a scos
in evidenta faptul ca sentimentul de automultumire si invataturile
"corecte" din punctul de vedere al politicilor educationale au creat o
generatie de copii care nu au deloc notiunea de realitate si despre
felul in care realitatea aceasta i-a destinat esecului in lumea reala.
Regula nr. 1: Viata nu e dreapta - obisnuieste-te cu ideea!
Regula nr. 2: Lumii prea putin ii pasa de stima ta de sine. Lumea se
asteapta sa realizezi ceva INAINTE de a fi multumit de tine insuti.
Regula nr. 3: Nu vei castiga 60.000$ pe an de indata ce parasesti
bancile scolii. Nu vei fi vicepresedintele vreunei companii cu telefon
in masina decat atunci cand vei fi muncit pentru acestea.
Regula nr. 4: Daca crezi ca profesorul tau e sever, stai sa vezi cand
o sa ai un sef!
Regula nr. 5: A lucra intr-un fast-food nu este ceva sub demnitatea
ta. Bunicii tai aveau o alta denumire pentru asta: o numeau sansa.
Regula nr. 6: Daca o dai in bara, nu e vina parintilor tai, asa ca nu
te mai smiorcai in legatura cu greselile tale, ci invata din ele.
Regula nr. 7: inainte de a te fi nascut, parintii tai nu erau atat de
plicticosi ca acum. Au ajuns asa din cauza ca trebuie sa-ti plateasca
cheltuielile, sa-ti spele hainele si sa te asculte pe tine spunandu-le
cat de grozav te crezi. Asa ca inainte de a te porni sa salvezi jungla
de parazitii generatiei parintilor tai, incearca sa-ti despaduchezi
propriul dulap.
Regula nr. 8: Poate ca scoala ta a scapat de invingatori si invinsi,
insa viata NU. in unele scoli au abolit corigentele si elevul poate
incerca de cate ori vrea el sa dea raspunsul corect la o intrebare.
Asta nu seamana, deloc, cu NIMIC din viata reala.
Regula nr. 9: Viata nu se imparte in semestre. Nu ai verile libere si
pe foarte putini angajatori ii intereseaza sa te ajute sa "te
gasesti". Faci asta in timpul liber.
Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viata reala. in viata reala
oamenii chiar trebuie sa mai plece din cafenele si sa mearga la
serviciu.
Regula nr. 11: Fiti amabili cu tocilarii. Exista sansa ca in viitor sa
lucrati pentru vreunul dintre ei."
"Bill Gates a tinut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe
care elevii nu le-au invatat si nu le vor invata la scoala. El a scos
in evidenta faptul ca sentimentul de automultumire si invataturile
"corecte" din punctul de vedere al politicilor educationale au creat o
generatie de copii care nu au deloc notiunea de realitate si despre
felul in care realitatea aceasta i-a destinat esecului in lumea reala.
Regula nr. 1: Viata nu e dreapta - obisnuieste-te cu ideea!
Regula nr. 2: Lumii prea putin ii pasa de stima ta de sine. Lumea se
asteapta sa realizezi ceva INAINTE de a fi multumit de tine insuti.
Regula nr. 3: Nu vei castiga 60.000$ pe an de indata ce parasesti
bancile scolii. Nu vei fi vicepresedintele vreunei companii cu telefon
in masina decat atunci cand vei fi muncit pentru acestea.
Regula nr. 4: Daca crezi ca profesorul tau e sever, stai sa vezi cand
o sa ai un sef!
Regula nr. 5: A lucra intr-un fast-food nu este ceva sub demnitatea
ta. Bunicii tai aveau o alta denumire pentru asta: o numeau sansa.
Regula nr. 6: Daca o dai in bara, nu e vina parintilor tai, asa ca nu
te mai smiorcai in legatura cu greselile tale, ci invata din ele.
Regula nr. 7: inainte de a te fi nascut, parintii tai nu erau atat de
plicticosi ca acum. Au ajuns asa din cauza ca trebuie sa-ti plateasca
cheltuielile, sa-ti spele hainele si sa te asculte pe tine spunandu-le
cat de grozav te crezi. Asa ca inainte de a te porni sa salvezi jungla
de parazitii generatiei parintilor tai, incearca sa-ti despaduchezi
propriul dulap.
Regula nr. 8: Poate ca scoala ta a scapat de invingatori si invinsi,
insa viata NU. in unele scoli au abolit corigentele si elevul poate
incerca de cate ori vrea el sa dea raspunsul corect la o intrebare.
Asta nu seamana, deloc, cu NIMIC din viata reala.
Regula nr. 9: Viata nu se imparte in semestre. Nu ai verile libere si
pe foarte putini angajatori ii intereseaza sa te ajute sa "te
gasesti". Faci asta in timpul liber.
Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viata reala. in viata reala
oamenii chiar trebuie sa mai plece din cafenele si sa mearga la
serviciu.
Regula nr. 11: Fiti amabili cu tocilarii. Exista sansa ca in viitor sa
lucrati pentru vreunul dintre ei."
joi, 20 mai 2010
Indemn spre optimism
Lumea este trista, este nefericita. In inimile oamenilor exista o mare
suferinta. Insa acest lucru nu trebuie sa va intristeze, pentru
simplul motiv ca, fiind trist, te vei alatura celor aflati in aceasta
stare; vei crea o tristete si mai mare. Iar acest fapt nu ajuta cu
nimic. Este ca atunci cind oamenii sunt bolnavi iar voi, vazind starea
in care se afla, va imbolnaviti la rindul vostru. Dar boala voastra
nu-i va putea in nici un caz vindeca; procedind astfel veti mari
numarul celor bolnavi. A avea compasiune pentru boala lor inseamna a-i
cauta cauzele, motivele care le genereaza suferinta si nefericirea, si
a-i ajuta sa inlature aceste cauze. Iar in acest timp trebuie sa
ramineti cit mai bine dispusi posibil, deoarece numai bucuria voastra
ii poate ajuta, nu si tristetea. Trebuie sa fiti bine dispusi. Ei
trebuie sa stie ca exista posibilitatea de a fi fericit in aceasta
lume trista...
Cind va spun sa fiti bine dispusi, sa fiti fericiti, sa va bucurati ca
nu sunteti in situatia de a fi nefericiti, de a suferi, o fac cu un
anumit scop. Scopul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au
uitat in intregime ca viata poate fi o celebrare. Cu tot intunericul
din jur, puteti sa nu va lasati impovarati de acesta; chiar daca el va
inconjoara, puteti - totusi - sa dansati. Intunericul nu poate
impiedica dansul vostru; el nu are nici o putere. Iar pentru mine,
aceasta este adevarata slujire a aproapelui.
OSHO
Lumea este trista, este nefericita. In inimile oamenilor exista o mare
suferinta. Insa acest lucru nu trebuie sa va intristeze, pentru
simplul motiv ca, fiind trist, te vei alatura celor aflati in aceasta
stare; vei crea o tristete si mai mare. Iar acest fapt nu ajuta cu
nimic. Este ca atunci cind oamenii sunt bolnavi iar voi, vazind starea
in care se afla, va imbolnaviti la rindul vostru. Dar boala voastra
nu-i va putea in nici un caz vindeca; procedind astfel veti mari
numarul celor bolnavi. A avea compasiune pentru boala lor inseamna a-i
cauta cauzele, motivele care le genereaza suferinta si nefericirea, si
a-i ajuta sa inlature aceste cauze. Iar in acest timp trebuie sa
ramineti cit mai bine dispusi posibil, deoarece numai bucuria voastra
ii poate ajuta, nu si tristetea. Trebuie sa fiti bine dispusi. Ei
trebuie sa stie ca exista posibilitatea de a fi fericit in aceasta
lume trista...
Cind va spun sa fiti bine dispusi, sa fiti fericiti, sa va bucurati ca
nu sunteti in situatia de a fi nefericiti, de a suferi, o fac cu un
anumit scop. Scopul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au
uitat in intregime ca viata poate fi o celebrare. Cu tot intunericul
din jur, puteti sa nu va lasati impovarati de acesta; chiar daca el va
inconjoara, puteti - totusi - sa dansati. Intunericul nu poate
impiedica dansul vostru; el nu are nici o putere. Iar pentru mine,
aceasta este adevarata slujire a aproapelui.
OSHO
duminică, 25 aprilie 2010
marți, 20 aprilie 2010
Cum sa traim mai bine. Introducere [I].
"Obiectivul pe care fiecare om al trebui sa se straduiasca sa-I atinga e, fara îndoiala, acela de a trai cât mai bine. Acestei sarcini va propunem sa va consacrati eforturile. Ce se întâmpla cu individul care le permite bolilor fizice si conflictelor psihice sa-i ameninte existenta, fara ca el sa miste un deget pentru a se apara? Evident, va îmbatrâni prematur si se va plânge continuu de ocaziile pe care le-a pierdut sau irosit. Toata fiinta sa exprima doar amaraciune si regrete. Cei mai buni ani i s-au dus pentru totdeauna si nu i-a folosit decât ca sa-si urmeze fantasmele si sa-si rumege gândurile distrugatoare, care i se par acum inutile, prostesti si fara consistenta.
"Ah! De-as putea s-o iau de la început!", se vaita batrânii. Dar, din pacate, e prea târziu. Ce-i facut e bun facut. Iar batrânetea devine în asemenea cazuri trista si plina de amaraciune si cei atinsi de ea se refugiaza într-un soi de agonie morbida a spiritului. Incapabili sa-si evoce trecutul fara sa tremure, ei asteapta moartea, ca sa-i elibereze de suferintele morale prin care trec. Ei nu gasesc nici urma de placere în amintiri, care nu poarta nici ecoul râsetelor, nici al placerilor trecute. Imaginea care le ramâne în memorie e o sinteza nemiloasa a anilor care au trecut degeaba si apoi au disparut. Ne întrebam uneori cum e posibil ca o persoana care vede, aude, citeste si mai ales gândeste sa-si pastreze optimismul în vremurile noastre. Dar, departe de a fi virtute a celor prosti, optimismul e în realitate o cucerire facuta cu greu de catre spirit, care reuseste sa devina suficient de puternic pentru a rezista atacurilor din exterior si a gasi motive de satisfactie si de placere în jurul sau."
"Obiectivul pe care fiecare om al trebui sa se straduiasca sa-I atinga e, fara îndoiala, acela de a trai cât mai bine. Acestei sarcini va propunem sa va consacrati eforturile. Ce se întâmpla cu individul care le permite bolilor fizice si conflictelor psihice sa-i ameninte existenta, fara ca el sa miste un deget pentru a se apara? Evident, va îmbatrâni prematur si se va plânge continuu de ocaziile pe care le-a pierdut sau irosit. Toata fiinta sa exprima doar amaraciune si regrete. Cei mai buni ani i s-au dus pentru totdeauna si nu i-a folosit decât ca sa-si urmeze fantasmele si sa-si rumege gândurile distrugatoare, care i se par acum inutile, prostesti si fara consistenta.
"Ah! De-as putea s-o iau de la început!", se vaita batrânii. Dar, din pacate, e prea târziu. Ce-i facut e bun facut. Iar batrânetea devine în asemenea cazuri trista si plina de amaraciune si cei atinsi de ea se refugiaza într-un soi de agonie morbida a spiritului. Incapabili sa-si evoce trecutul fara sa tremure, ei asteapta moartea, ca sa-i elibereze de suferintele morale prin care trec. Ei nu gasesc nici urma de placere în amintiri, care nu poarta nici ecoul râsetelor, nici al placerilor trecute. Imaginea care le ramâne în memorie e o sinteza nemiloasa a anilor care au trecut degeaba si apoi au disparut. Ne întrebam uneori cum e posibil ca o persoana care vede, aude, citeste si mai ales gândeste sa-si pastreze optimismul în vremurile noastre. Dar, departe de a fi virtute a celor prosti, optimismul e în realitate o cucerire facuta cu greu de catre spirit, care reuseste sa devina suficient de puternic pentru a rezista atacurilor din exterior si a gasi motive de satisfactie si de placere în jurul sau."
~va urma~
Sursa: cartea Cum sa te psihanalizezi singurvineri, 9 aprilie 2010
Povestea clovnului
Un om isi programeaza o intalnire la un psiholog. Se prezinta la data stabilita in cabinetul doctorului si ii spune despre problema pe care o are:
“Doctore, mereu sunt deprimat. Indiferent ce as face tot nu pot sa scap de depresii. Nu mai stiu ce sa fac. Ma poti ajuta ?”
Psihologul il priveste atent si ii spune: “Vino cu mine la fereastra”. Omul il urmeaza la fereastra, iar psihologul ii spune:
“Vezi cortul acela de acolo ? Ei, acela este cortul unui circ vestit care tocmai a ajuns in oras. Au multe numere foarte interesante, in special cele ale unui clovn. Am auzit ca acest clovn este foarte amuzant si ii face pe toti sa rada mult. Sunt sigur ca acest clovn prin glumele lui te va face sa razi si sa te simti bine si astfel o sa uiti de depresia ta”
Omul se intoarce catre psiholog si ii spune:
“Doctore, eu sunt acel clovn”
Un om isi programeaza o intalnire la un psiholog. Se prezinta la data stabilita in cabinetul doctorului si ii spune despre problema pe care o are:
“Doctore, mereu sunt deprimat. Indiferent ce as face tot nu pot sa scap de depresii. Nu mai stiu ce sa fac. Ma poti ajuta ?”
Psihologul il priveste atent si ii spune: “Vino cu mine la fereastra”. Omul il urmeaza la fereastra, iar psihologul ii spune:
“Vezi cortul acela de acolo ? Ei, acela este cortul unui circ vestit care tocmai a ajuns in oras. Au multe numere foarte interesante, in special cele ale unui clovn. Am auzit ca acest clovn este foarte amuzant si ii face pe toti sa rada mult. Sunt sigur ca acest clovn prin glumele lui te va face sa razi si sa te simti bine si astfel o sa uiti de depresia ta”
Omul se intoarce catre psiholog si ii spune:
“Doctore, eu sunt acel clovn”
duminică, 4 aprilie 2010
Inuaki, reptilianul din mine
La Editura Orfeu 2000 a aparut cartea "Inuaki, reptilianul din mine- Cartea a II-a." Pentru cine nu a avut contact cu prima carte, este vorba de niste dezvaluiri uluitoare despre trecutul si viitorul umanitatii facute catre un psiholog de un copil de 7 ani, David, care s-a nascut si traieste pe teritoriul Romaniei. In paginile celor doua carti vom gasi lucruri de o uluitoare profunzime despre trecerea Terrei in cea de-a cincea dimensiune, despre impactul anului 2012 in evolutia umanitatii si multe alte aspecte. Redam acum un pasaj din Cartea a II-a:
"A: Spuneai ca noi trebuie sa devenim Dumnezei. Care este cel mai simplu mod de a atinge aceasta stare?
D: Sa ne constientizam pe noi insine.
A: Cum?
D: Sa intelegem ca Dumnezeu este in noi si nu in exteriorul nostru. Dumnezeu este in noi si noi suntem in Dumnezeu.
A: Dar noi am fost invatati sa il vedem pe Dumnezeu undeva acolo sus si sa ne rugam Lui.
D: Si l-a gasit cineva pe Dumnezeu acolo sus?
A: Nu stiu.
D: Dumnezeu este in interior. Numai intelegand acest lucru si unindu-ne cu El putem deveni Dumnezeu adevarat.
A: Ce trebuie sa facem?
D: In primul rand trebuie sa vrem. Daca vrem acest lucru, atunci trebuie sa cerem Matricei sa ne ajute si sa ne schimbam programarea. Dupa ce am lansat cerinta trebuie sa
vedem ce ne blocheaza, care sunt cauzele pentru care noi credem ca nu putem fi asemeni Lui.
A: Cauzele sunt multiple, nici nu pot fi amintite toate. In primul rand pentru ca suntem pacatosi, pentru ca gresim, pentru ca mintim, pentru ca furam...
D: Daca ai constientizat ca acestea sunt piedicile trebuie sa iei fiecare problema si sa o anihilezi.
A: Cum?
D: Sa zicem ca tu stii despre tine ca esti neiertatoare si ca iti place sa ii pedepsesti pe cei din jur. Dupa ce le-ai determinat te gandesti daca aceste trasaturi vin de la Dumnezeu sau din alta parte. Daca ele sunt ale Lui atunci totul este in regula, nu trebuie sa schimbi nimic, daca insa ele sunt pamantene, te intrebi care sunt opusurile acestor vibratii, care sunt starile divinitatii. Atunci ai sa constati ca opusul neiertarii este iertarea si a pedepsei este rasplata. In acest caz tu trebuie sa ceri Matricei sa iti dea aceste aspecte si sa le anihileze pe celelalte.
A: Nu pot pur si simplu sa cer anihilarea neiertarii si a placerii de a pedepsi?
D: Nu, caci nu ar fi de folos. Tu trebuie sa iti polarizezi invers anumite insusiri invatate. Daca le-ai sterge pur si simplu nu ar fi de durata, deoarece tiparul lor ar ramane in mintea ta si la un moment dat ar aparea din nou. Important este sa modifici tiparul.
A: Si trebuie sa iau fiecare problema in parte?
D: Da
.
A: Dar este o munca imensa!
D: Dar sa faci aceste fapte a fost usor?
A: Ele sunt facute pe parcursul multor ani.
D: Ai toata viata inainte. Nimeni nu a spus ca se poate face in cateva ore!
A: Sa presupunem ca am reusit. Am schimbat polaritatea caracterului meu. Care ar fi urmatorul pas?
D: Vreau doar sa iti amintesc de agresivitate. Este cea mai pregnanta trasatura si cel mai greu de anihilat.
A: De ce?
D: Prin agresivitate ne ascundem anumite lipsuri, incapacitati, neintelegeri.
A: Dar daca cineva te ataca, ce faci?
D: Ii raspunzi cu o polaritate opusa.
A: Daca cineva vine la mine si vrea sa imi dea un pumn si eu il simt plin de ura, trebuie sa ii daruiesc iubire?
D: Da.
A: iti dai seama ca este imposibil. Instinctiv imi pleaca mana si ii trag una!
D: Vezi asta este urmatorul pas pe care trebuie sa il facem. Sa manifestam in exterior, constient atributele divinitatii. Gandeste-te ce s-ar intampla daca atunci cand gresesti Dumnezeu ar veni si ti-ar trage una!
A: Nu cred ca putem face o comparatie!
D: De ce nu ? Daca tu vrei sa devii Dumnezeu trebuie sa te manifesti ca El. Trebuie sa intelegi ca totul tine de gandire. Inainte de a pleca pe drumul catre divinitate trebuie sa te intrebi daca vrei sa o faci. Altfel nu are nici un rost. Te vei stradui degeaba, dar nu vei avea rezultate.
A: Si concret ce trebuie sa fac?
D: Sa iti raspunzi cinstit si corect daca tu vrei sa devii Dumnezeu. Sa analizezi ce inseamna acest lucru si abia apoi sa faci afirmatia. Trebuie insa sa iti dai argumente pro si contra pentru ca mintea ta sa inteleaga clar. Daca raspunsul este pozitiv si daca vrei sa faci ceea ce ti-am spus atunci calea iti este deschisa. Cere Matricei si schimbarea va incepe. Important este sa faci in fiecare zi o scurta meditatie.
A: Si la ce sa meditez?
D: Vorbeste intai cu Matricea. Spune-i gandurile tale, regretele, schimbarile pe care vrei sa le faci. Ai sa vezi ca iti raspunde. Ea este un tot viu. Cere-i apoi sa iti arate din ce este formata si roag-o sa te lase sa fii partas la creatie. Roag-o sa iti arate cum a fost creat pamantul.
A: Dar pamantul a fost creat cu mult timp in urma!
D: In Matrice nu exista timp. Totul se petrece acum.
A: Adica eu pot vedea creatia ca si cum s-ar intampla in momentul acesta?
D: Da. Fa-o. Este o experienta unica si foarte interesanta.
A: Care este scopul acestei trairi?
D: Faptul ca toti suntem Unul. Dupa ce ai trecut prin starile creatiei, schimba meditatia. Roaga Matricea sa te lase sa o vezi in interiorul tau, apoi a rudelor, a prietenilor, al mediului inconjurator, a casei tale, etc.
A: Sa zicem ca am facut si acest lucru. Apoi?
D: Apoi ai sa intelegi ca de fapt nimic nu ne separa.Urmatorul pas va fi constientizarea Dumnezeului interior.
A: Cum?
D: Cere-i lui Dumnezeu sa il simti. Intai vei simti o forma de energie, calda, placuta, plina de iubire, care vine si te inconjoara.
A: Si daca nu o pot duce?
D: Dumnezeu va veni la tine cu o energie potrivita gradului tau de suportabilitate. Nimeni de pe Terra nu poate suporta toata energia Lui, ne-ar exploda inima. Dupa ce l-ai simtit cere sa il vezi in jurul tau. Iti va aparea ca o energie colorata in culorile curcubeului. Cere apoi sa il vezi in interiorul tau, in rude, prieteni, lucruri. Uita-te la toti si toate si vezi ce ne deosebeste. Suntem la fel sau fiecare are o structura specifica?
A: Si ce am sa aflu?
D: Ca nu ne deosebeste nimic.
A: Si care este scopul acestor exercitii?
D: Sa vedem ca noi toti suntem egali. Numai intelegand ca actiunile pe care le facem, fiecare dintre noi sunt de fapt fapte indreptate impotriva noastra, vom reusi sa scapam de karma. Daca tu gandesti, vorbesti si actionezi ca si cand tot ceea ce faci faci pentru tine, viata ta se va schimba.
A: Este foarte greu, caci ai de luptat cu mentalitatea ta, a celor din jur si toti avem caractere diferite si un mod propriu de a vedea lucrurile.
D: Cam cu cati oameni te intalnesti tu intr-un an? Ma refer la toti si cei cu care stai de vorba si cei pe langa care treci.
A: Nu stiu. Vreo zece mii.
D: Dar Dumnezeu? De cati oameni crezi ca este cautat?
A: De toata populatia Terrei!
D: Deci El poate. Asta trebuie si tu sa poti face. Daca vrei sa fii asemeni Lui trebuie sa inveti sa iubesti si sa ierti. Sa ai intelegere fata de cel mai slab sau in curs de trezire. Spune-mi daca Dumnezeu ar avea o camara plina cu alimente si tie ti-ar fi foame crezi ca ti-ar da?
A: Cu siguranta!
D: Dar daca tu ai fi Dumnezeu si ai avea o camara plina de alimente si ar veni multi oameni infometati le-ai da tot ceea ce ai?
A: Daca as fi Dumnezeu da, caci as sti ca pot oricand pune la loc ceea ce am dat.
D: Daca ai fi Dumnezeu le-ai da si i-ai invata cum sa faca sa aiba si ei. Asa face si Dumnezeu cu noi. Ne arata cum sa avem orice vrem.
A: Numai ca nu se prea vede in practica.
D: Nu vedem pentru ca nu vrem. Ne este mai comod asa, desi aceasta este o pacaleala. Am fost invatati cum sa ne chinuim, nu cum sa progresam. Totul este insa atat de simplu!
A: Explica-mi.
D: Pentru a te schimba si a-ti schimba viata trebuie in primul rand sa vrei. Chiar daca tu ajungi la concluzia ca inca nu poti fi Dumnezeu, ca nu esti pregatit, ca nu ai inteles, poti
macar incerca sa iti schimbi propria viata si pe a celor din jur. Trebuie sa iti doresti acest lucru cu toata fiinta ta.
A: Da-mi un exemplu.
D: Sa zicem ca tu nu te intelegi cu copilul tau. Ca el nu vorbeste cu tine, ca se ascunde, ca te minte sau ca pur si simplu nu te baga in seama. Verifica intai de unde a plecat aceasta stare. Cine este de vina. Intreba-te daca nu cumva atunci cand era mic si era cicalitor ti-ai dorit sa taca si sa te lase in pace? L-ai trimis oare la bunici spre a scapa de el? L-ai certat pentru ca vorbea prea mult? Ai afirmat vreodata ca te-a innebunit, ca nu-i mai tace odata gura?
A: Bine, dar astea sunt doar cuvinte. Parintii care spun aceste lucruri nu o spun din inima. Sunt vorbe rostite in anumite momente de epuizare sau chiar in gluma.
D: Ele sunt programari. Cel ce le-a rostit a lansat o comanda catre Matrice si aceasta a reactionat conform cu cerinta. Copilul a devenit necomunicativ sau te ignora. Iti raspunde conform cu vibratia pe care tu insuti ai indus-o.
A: Ce trebuie facut?
D: Trebuie sa stergi programele si sa le inlocuiesti cu programele dorite. Ai grija sa nu te grabesti. Acest lucru nu se poate face deodata. Trebuie sa insisti multe zile la rand.
A: Cat?
D: Nu este o regula. Dureaza atat pana simti tu ca este adevarat ceea ce afirmi. Si mai este un lucru daunator pe care am vazut ca il fac adultii. Am vazut asta la multi parinti, chiar si la ai mei. Atunci cand un copil greseste, nu mai spune: seamana cu mama sau cu tata. Este foarte daunator. Copilul seamana cu el insusi si cu toti. Daca spui ca seamana cu cineva il programezi si atunci va capata din ce in ce mai multe trasaturi specifice celui amintit.
A: Asta cu a cauta asemanare in neam este specifica romanilor. Am vazut si eu acest aspect si ma straduiesc sa ii fac pe oameni sa inteleaga.
D: Spune-le ca atunci cand un copil greseste sa spuna ca el seamana cu Dumnezeu. Si pedeapsa sa fie egala cu cea pe care i-am da-o lui Dumnezeu!
A: Pai nu i-am da nici o pedeapsa.
D: Corect. Daca insa am crede ca Dumnezeu a facut o greseala am sta de vorba cu el si l-am intreba de ce a facut actiunea respectiva. Poti face si cu copilul la fel. Poate ca a avut un motiv, poate a crezut ca face un lucru bun, poate a vazut la altcineva o actiune similara.
A: Ar fi bine sa facem acest lucru. Eu spun ca o discutie este mai constructiva decat o mie de palme, insa asta este mentalitatea noastra actuala.
D: A fost. De acum trebuie sa ne schimbam.
A: Ar trebui sa ne schimbam, dar ma uit pe strada si vad oamenii din ce in ce mai abatuti si mai irascibili. Nimic din comportamentul nostru nu prevesteste vreo modificare colectiva de natura pozitiva.
D: Modificarea a inceput deja, dar, pentru a se duce la indeplinire planul, Terra trebuie mai intai sa se curete de ceea ce i-am dat de-a lungul timpului, asa ca ne da inapoi vibratia noastra. Este o perioada dificila, dar va trece."
Sursa: de pe ici, de pe colo :D.
La Editura Orfeu 2000 a aparut cartea "Inuaki, reptilianul din mine- Cartea a II-a." Pentru cine nu a avut contact cu prima carte, este vorba de niste dezvaluiri uluitoare despre trecutul si viitorul umanitatii facute catre un psiholog de un copil de 7 ani, David, care s-a nascut si traieste pe teritoriul Romaniei. In paginile celor doua carti vom gasi lucruri de o uluitoare profunzime despre trecerea Terrei in cea de-a cincea dimensiune, despre impactul anului 2012 in evolutia umanitatii si multe alte aspecte. Redam acum un pasaj din Cartea a II-a:
"A: Spuneai ca noi trebuie sa devenim Dumnezei. Care este cel mai simplu mod de a atinge aceasta stare?
D: Sa ne constientizam pe noi insine.
A: Cum?
D: Sa intelegem ca Dumnezeu este in noi si nu in exteriorul nostru. Dumnezeu este in noi si noi suntem in Dumnezeu.
A: Dar noi am fost invatati sa il vedem pe Dumnezeu undeva acolo sus si sa ne rugam Lui.
D: Si l-a gasit cineva pe Dumnezeu acolo sus?
A: Nu stiu.
D: Dumnezeu este in interior. Numai intelegand acest lucru si unindu-ne cu El putem deveni Dumnezeu adevarat.
A: Ce trebuie sa facem?
D: In primul rand trebuie sa vrem. Daca vrem acest lucru, atunci trebuie sa cerem Matricei sa ne ajute si sa ne schimbam programarea. Dupa ce am lansat cerinta trebuie sa
vedem ce ne blocheaza, care sunt cauzele pentru care noi credem ca nu putem fi asemeni Lui.
A: Cauzele sunt multiple, nici nu pot fi amintite toate. In primul rand pentru ca suntem pacatosi, pentru ca gresim, pentru ca mintim, pentru ca furam...
D: Daca ai constientizat ca acestea sunt piedicile trebuie sa iei fiecare problema si sa o anihilezi.
A: Cum?
D: Sa zicem ca tu stii despre tine ca esti neiertatoare si ca iti place sa ii pedepsesti pe cei din jur. Dupa ce le-ai determinat te gandesti daca aceste trasaturi vin de la Dumnezeu sau din alta parte. Daca ele sunt ale Lui atunci totul este in regula, nu trebuie sa schimbi nimic, daca insa ele sunt pamantene, te intrebi care sunt opusurile acestor vibratii, care sunt starile divinitatii. Atunci ai sa constati ca opusul neiertarii este iertarea si a pedepsei este rasplata. In acest caz tu trebuie sa ceri Matricei sa iti dea aceste aspecte si sa le anihileze pe celelalte.
A: Nu pot pur si simplu sa cer anihilarea neiertarii si a placerii de a pedepsi?
D: Nu, caci nu ar fi de folos. Tu trebuie sa iti polarizezi invers anumite insusiri invatate. Daca le-ai sterge pur si simplu nu ar fi de durata, deoarece tiparul lor ar ramane in mintea ta si la un moment dat ar aparea din nou. Important este sa modifici tiparul.
A: Si trebuie sa iau fiecare problema in parte?
D: Da
.
A: Dar este o munca imensa!
D: Dar sa faci aceste fapte a fost usor?
A: Ele sunt facute pe parcursul multor ani.
D: Ai toata viata inainte. Nimeni nu a spus ca se poate face in cateva ore!
A: Sa presupunem ca am reusit. Am schimbat polaritatea caracterului meu. Care ar fi urmatorul pas?
D: Vreau doar sa iti amintesc de agresivitate. Este cea mai pregnanta trasatura si cel mai greu de anihilat.
A: De ce?
D: Prin agresivitate ne ascundem anumite lipsuri, incapacitati, neintelegeri.
A: Dar daca cineva te ataca, ce faci?
D: Ii raspunzi cu o polaritate opusa.
A: Daca cineva vine la mine si vrea sa imi dea un pumn si eu il simt plin de ura, trebuie sa ii daruiesc iubire?
D: Da.
A: iti dai seama ca este imposibil. Instinctiv imi pleaca mana si ii trag una!
D: Vezi asta este urmatorul pas pe care trebuie sa il facem. Sa manifestam in exterior, constient atributele divinitatii. Gandeste-te ce s-ar intampla daca atunci cand gresesti Dumnezeu ar veni si ti-ar trage una!
A: Nu cred ca putem face o comparatie!
D: De ce nu ? Daca tu vrei sa devii Dumnezeu trebuie sa te manifesti ca El. Trebuie sa intelegi ca totul tine de gandire. Inainte de a pleca pe drumul catre divinitate trebuie sa te intrebi daca vrei sa o faci. Altfel nu are nici un rost. Te vei stradui degeaba, dar nu vei avea rezultate.
A: Si concret ce trebuie sa fac?
D: Sa iti raspunzi cinstit si corect daca tu vrei sa devii Dumnezeu. Sa analizezi ce inseamna acest lucru si abia apoi sa faci afirmatia. Trebuie insa sa iti dai argumente pro si contra pentru ca mintea ta sa inteleaga clar. Daca raspunsul este pozitiv si daca vrei sa faci ceea ce ti-am spus atunci calea iti este deschisa. Cere Matricei si schimbarea va incepe. Important este sa faci in fiecare zi o scurta meditatie.
A: Si la ce sa meditez?
D: Vorbeste intai cu Matricea. Spune-i gandurile tale, regretele, schimbarile pe care vrei sa le faci. Ai sa vezi ca iti raspunde. Ea este un tot viu. Cere-i apoi sa iti arate din ce este formata si roag-o sa te lase sa fii partas la creatie. Roag-o sa iti arate cum a fost creat pamantul.
A: Dar pamantul a fost creat cu mult timp in urma!
D: In Matrice nu exista timp. Totul se petrece acum.
A: Adica eu pot vedea creatia ca si cum s-ar intampla in momentul acesta?
D: Da. Fa-o. Este o experienta unica si foarte interesanta.
A: Care este scopul acestei trairi?
D: Faptul ca toti suntem Unul. Dupa ce ai trecut prin starile creatiei, schimba meditatia. Roaga Matricea sa te lase sa o vezi in interiorul tau, apoi a rudelor, a prietenilor, al mediului inconjurator, a casei tale, etc.
A: Sa zicem ca am facut si acest lucru. Apoi?
D: Apoi ai sa intelegi ca de fapt nimic nu ne separa.Urmatorul pas va fi constientizarea Dumnezeului interior.
A: Cum?
D: Cere-i lui Dumnezeu sa il simti. Intai vei simti o forma de energie, calda, placuta, plina de iubire, care vine si te inconjoara.
A: Si daca nu o pot duce?
D: Dumnezeu va veni la tine cu o energie potrivita gradului tau de suportabilitate. Nimeni de pe Terra nu poate suporta toata energia Lui, ne-ar exploda inima. Dupa ce l-ai simtit cere sa il vezi in jurul tau. Iti va aparea ca o energie colorata in culorile curcubeului. Cere apoi sa il vezi in interiorul tau, in rude, prieteni, lucruri. Uita-te la toti si toate si vezi ce ne deosebeste. Suntem la fel sau fiecare are o structura specifica?
A: Si ce am sa aflu?
D: Ca nu ne deosebeste nimic.
A: Si care este scopul acestor exercitii?
D: Sa vedem ca noi toti suntem egali. Numai intelegand ca actiunile pe care le facem, fiecare dintre noi sunt de fapt fapte indreptate impotriva noastra, vom reusi sa scapam de karma. Daca tu gandesti, vorbesti si actionezi ca si cand tot ceea ce faci faci pentru tine, viata ta se va schimba.
A: Este foarte greu, caci ai de luptat cu mentalitatea ta, a celor din jur si toti avem caractere diferite si un mod propriu de a vedea lucrurile.
D: Cam cu cati oameni te intalnesti tu intr-un an? Ma refer la toti si cei cu care stai de vorba si cei pe langa care treci.
A: Nu stiu. Vreo zece mii.
D: Dar Dumnezeu? De cati oameni crezi ca este cautat?
A: De toata populatia Terrei!
D: Deci El poate. Asta trebuie si tu sa poti face. Daca vrei sa fii asemeni Lui trebuie sa inveti sa iubesti si sa ierti. Sa ai intelegere fata de cel mai slab sau in curs de trezire. Spune-mi daca Dumnezeu ar avea o camara plina cu alimente si tie ti-ar fi foame crezi ca ti-ar da?
A: Cu siguranta!
D: Dar daca tu ai fi Dumnezeu si ai avea o camara plina de alimente si ar veni multi oameni infometati le-ai da tot ceea ce ai?
A: Daca as fi Dumnezeu da, caci as sti ca pot oricand pune la loc ceea ce am dat.
D: Daca ai fi Dumnezeu le-ai da si i-ai invata cum sa faca sa aiba si ei. Asa face si Dumnezeu cu noi. Ne arata cum sa avem orice vrem.
A: Numai ca nu se prea vede in practica.
D: Nu vedem pentru ca nu vrem. Ne este mai comod asa, desi aceasta este o pacaleala. Am fost invatati cum sa ne chinuim, nu cum sa progresam. Totul este insa atat de simplu!
A: Explica-mi.
D: Pentru a te schimba si a-ti schimba viata trebuie in primul rand sa vrei. Chiar daca tu ajungi la concluzia ca inca nu poti fi Dumnezeu, ca nu esti pregatit, ca nu ai inteles, poti
macar incerca sa iti schimbi propria viata si pe a celor din jur. Trebuie sa iti doresti acest lucru cu toata fiinta ta.
A: Da-mi un exemplu.
D: Sa zicem ca tu nu te intelegi cu copilul tau. Ca el nu vorbeste cu tine, ca se ascunde, ca te minte sau ca pur si simplu nu te baga in seama. Verifica intai de unde a plecat aceasta stare. Cine este de vina. Intreba-te daca nu cumva atunci cand era mic si era cicalitor ti-ai dorit sa taca si sa te lase in pace? L-ai trimis oare la bunici spre a scapa de el? L-ai certat pentru ca vorbea prea mult? Ai afirmat vreodata ca te-a innebunit, ca nu-i mai tace odata gura?
A: Bine, dar astea sunt doar cuvinte. Parintii care spun aceste lucruri nu o spun din inima. Sunt vorbe rostite in anumite momente de epuizare sau chiar in gluma.
D: Ele sunt programari. Cel ce le-a rostit a lansat o comanda catre Matrice si aceasta a reactionat conform cu cerinta. Copilul a devenit necomunicativ sau te ignora. Iti raspunde conform cu vibratia pe care tu insuti ai indus-o.
A: Ce trebuie facut?
D: Trebuie sa stergi programele si sa le inlocuiesti cu programele dorite. Ai grija sa nu te grabesti. Acest lucru nu se poate face deodata. Trebuie sa insisti multe zile la rand.
A: Cat?
D: Nu este o regula. Dureaza atat pana simti tu ca este adevarat ceea ce afirmi. Si mai este un lucru daunator pe care am vazut ca il fac adultii. Am vazut asta la multi parinti, chiar si la ai mei. Atunci cand un copil greseste, nu mai spune: seamana cu mama sau cu tata. Este foarte daunator. Copilul seamana cu el insusi si cu toti. Daca spui ca seamana cu cineva il programezi si atunci va capata din ce in ce mai multe trasaturi specifice celui amintit.
A: Asta cu a cauta asemanare in neam este specifica romanilor. Am vazut si eu acest aspect si ma straduiesc sa ii fac pe oameni sa inteleaga.
D: Spune-le ca atunci cand un copil greseste sa spuna ca el seamana cu Dumnezeu. Si pedeapsa sa fie egala cu cea pe care i-am da-o lui Dumnezeu!
A: Pai nu i-am da nici o pedeapsa.
D: Corect. Daca insa am crede ca Dumnezeu a facut o greseala am sta de vorba cu el si l-am intreba de ce a facut actiunea respectiva. Poti face si cu copilul la fel. Poate ca a avut un motiv, poate a crezut ca face un lucru bun, poate a vazut la altcineva o actiune similara.
A: Ar fi bine sa facem acest lucru. Eu spun ca o discutie este mai constructiva decat o mie de palme, insa asta este mentalitatea noastra actuala.
D: A fost. De acum trebuie sa ne schimbam.
A: Ar trebui sa ne schimbam, dar ma uit pe strada si vad oamenii din ce in ce mai abatuti si mai irascibili. Nimic din comportamentul nostru nu prevesteste vreo modificare colectiva de natura pozitiva.
D: Modificarea a inceput deja, dar, pentru a se duce la indeplinire planul, Terra trebuie mai intai sa se curete de ceea ce i-am dat de-a lungul timpului, asa ca ne da inapoi vibratia noastra. Este o perioada dificila, dar va trece."
Sursa: de pe ici, de pe colo :D.
joi, 25 martie 2010
Florian Colceag.
este preşedintele IRSCA Gifted Education, matematician, profesor, 20 de ani de experienţă în educaţia copiilor supradotaţi şi în antrenarea copiilor olimpici la matematică cu care a obtinut mai mult de 60 de medalii de aur la competiţii internaţionale de matematică. Este reprezentant în România al World Council for Gifted and Talented Education.
^sunt 7 astfel de inregistrari...
este preşedintele IRSCA Gifted Education, matematician, profesor, 20 de ani de experienţă în educaţia copiilor supradotaţi şi în antrenarea copiilor olimpici la matematică cu care a obtinut mai mult de 60 de medalii de aur la competiţii internaţionale de matematică. Este reprezentant în România al World Council for Gifted and Talented Education.
^sunt 7 astfel de inregistrari...
marți, 16 martie 2010
luni, 15 martie 2010
modificari.
zilele trecute am tinut bloguletul privat, deoarece am incercat sa-i fac niste modificari [nu stiu cat de reusite].. in orice caz, nu am terminat.
am mai adaugat niste texte al caror scop este sa-mi aminteasca...
ce sa-mi aminteasca? interesanta intrebare.. nu stiu.. dar imi plac, sper ca si tie :)
sursa: de data aceasta eu.
zilele trecute am tinut bloguletul privat, deoarece am incercat sa-i fac niste modificari [nu stiu cat de reusite].. in orice caz, nu am terminat.
am mai adaugat niste texte al caror scop este sa-mi aminteasca...
ce sa-mi aminteasca? interesanta intrebare.. nu stiu.. dar imi plac, sper ca si tie :)
sursa: de data aceasta eu.
sâmbătă, 6 martie 2010
niste mesaje imprimate pe tricouri.. dar ma gandesc ca ar sta la fel de bine si pe niste ziduri... sau stickere...
Sursa: wordboner.com
Sursa: wordboner.com
duminică, 21 februarie 2010
Marin Sorescu...
stiu ca urmeaza o postare lunga... dar nu si plictisitoare... nu sunt adeptul seriilor de postari...
te rog sa nu le citesti pe toate dintr-o data... o sa te plictisesti pe nedrept...
si maine e o zi :)
"Ce pustietate... Aş vrea să treacă Dumnezeu pe aici..."
"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost."
"Mama, mai naste-ma o data! Prima viata nu prea mi-a iesit. Cui nu i se poate intampla sa nu traiasca dupa pofta inimii? Dar poate a doua oara... Tu nu te speria numai din atata si naste-ma mereu."
"Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului."
"Pe omenire o doare-n fund de soarta ta. Ce, când ţi-a fost bine, când te-ai închis în casă cu femeia ta, ai urlat că eşti fericit? Şi chiar de-ai fi urlat, pe omenire ar fi durut-o-n fund de fericirea ta."
Contabilitate
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali.
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos-
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu m-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua( scriem una si tinem una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
Jurnal intim
Puţin îmi pasă mie
De noutăţile voastre.
Eu vin cu noutăţile mele.
Don Juan
Cand o dragoste
La care lucram mai demult
Mi-a reusit,
Atunci o trec pe curat,
Pe inima altei femei.
Natura a fost inteleapta
Creand mai multe femei
Decat barbati,
Pentru ca ne putem desavarsi
Sentimentul,
Folosind un mare numar
De ciorne.
Am zărit lumina
Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?
Mulţumesc nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspusuri,
Abia am timp să pun întrebări.
Dar îmi place aici
E cald, e frumos
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.
Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi sorbi, totuşi
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.
Prăpastie
Dumnezeu e surd
Şi când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Aşa se procedează
Cu toţi surzii.
Dar mie nu-mi înţelege scrisul
Şi când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În faţa unei conjuncţii,
Mă gândesc că mult mai uşor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta şi fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nţelege
Şi-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă şi opresc trecătorii,
Punându-le-n faţă hârtia mea,
Scrisă cum am putut mai frumos şi mai citeţ
Ca pentru ochii lui Dumnezeu.
Dar oamenii nu sunt surzi,
Ci numai grăbiţi,
Şi dându-mi cu mâna hârtia la o parte,
Mă roagă să le spun totul repede
Prin viu grai.
Atunci mă pomenesc urlând
Ca din fundul unei prăpăstii,
Aşa cum urlă Dumnezeu
Când îşi face rugăciunea.
Şi de spaimă c-am asurzit şi eu
Uit ce-am vrut să le spun.
Doamne!
Doamne,
Ia-mă de mână
Şi hai să fugim din lume,
Să ieşim puţin, la aer.
Poate schimbând curenţii,
O să mă simt şi eu în larg,
Lângă Tine.
stiu ca urmeaza o postare lunga... dar nu si plictisitoare... nu sunt adeptul seriilor de postari...
te rog sa nu le citesti pe toate dintr-o data... o sa te plictisesti pe nedrept...
si maine e o zi :)
"Ce pustietate... Aş vrea să treacă Dumnezeu pe aici..."
"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost."
"Mama, mai naste-ma o data! Prima viata nu prea mi-a iesit. Cui nu i se poate intampla sa nu traiasca dupa pofta inimii? Dar poate a doua oara... Tu nu te speria numai din atata si naste-ma mereu."
"Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului."
"Pe omenire o doare-n fund de soarta ta. Ce, când ţi-a fost bine, când te-ai închis în casă cu femeia ta, ai urlat că eşti fericit? Şi chiar de-ai fi urlat, pe omenire ar fi durut-o-n fund de fericirea ta."
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali.
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos-
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu m-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua( scriem una si tinem una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
Puţin îmi pasă mie
De noutăţile voastre.
Eu vin cu noutăţile mele.
Cand o dragoste
La care lucram mai demult
Mi-a reusit,
Atunci o trec pe curat,
Pe inima altei femei.
Natura a fost inteleapta
Creand mai multe femei
Decat barbati,
Pentru ca ne putem desavarsi
Sentimentul,
Folosind un mare numar
De ciorne.
Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?
Mulţumesc nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspusuri,
Abia am timp să pun întrebări.
Dar îmi place aici
E cald, e frumos
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.
Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi sorbi, totuşi
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.
Dumnezeu e surd
Şi când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Aşa se procedează
Cu toţi surzii.
Dar mie nu-mi înţelege scrisul
Şi când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În faţa unei conjuncţii,
Mă gândesc că mult mai uşor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta şi fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nţelege
Şi-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă şi opresc trecătorii,
Punându-le-n faţă hârtia mea,
Scrisă cum am putut mai frumos şi mai citeţ
Ca pentru ochii lui Dumnezeu.
Dar oamenii nu sunt surzi,
Ci numai grăbiţi,
Şi dându-mi cu mâna hârtia la o parte,
Mă roagă să le spun totul repede
Prin viu grai.
Atunci mă pomenesc urlând
Ca din fundul unei prăpăstii,
Aşa cum urlă Dumnezeu
Când îşi face rugăciunea.
Şi de spaimă c-am asurzit şi eu
Uit ce-am vrut să le spun.
Doamne,
Ia-mă de mână
Şi hai să fugim din lume,
Să ieşim puţin, la aer.
Poate schimbând curenţii,
O să mă simt şi eu în larg,
Lângă Tine.
vineri, 19 februarie 2010
marți, 26 ianuarie 2010
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
miercuri, 20 ianuarie 2010
sustin, si eu, Ecosia ...
desi nu prea stiu cat adevar e... dar stiu ca mi-am facut datoria... si va invit sa faceti la fel.
desi nu prea stiu cat adevar e... dar stiu ca mi-am facut datoria... si va invit sa faceti la fel.
vineri, 15 ianuarie 2010
joi, 14 ianuarie 2010
niste subtitrari dintr-un film... La Belle Verte ( 1996 )
"- Si asta, ce este?
- Este ruj de buze.
- Da? si la ce foloseste?
- Te dai cu el pe buze. Uite asa.
- Da? Pe buze? E un medicament?
- Nu, nu e un medicament, e pentru frumusete.
- Serios?
- Ca sa fii sexy.
- Sexy?
- Da, ca sa placi.
- Da? Cui?
- Tuturor.
- Cred ca e dificil, asta...
- Pentru ca sa fii iubita!
Aha, deci e un fel de medicament
ca sa te iubeasca toata lumea, da?
- Nu, nu e chiar asa...
- Deci daca nu te dai cu ruj, nu te iubeste nimeni, asa e?
Ba da, ba da, dar...
Este greu de explicat... este...
- Ce am spus, v-am necãjit?
- Nu, nu-i nimic... nu-i nimic.
- Si asta?
- Sunt fotografii.
- Asta e Max, pãrintii mei si copiii.
- A, deci sunt cei pe care-i iubiti, nu?
Dar ei de ce nu sunt dati cu ruj?"
"- Pardon, ne pare foarte rau!
- Tâmpitule!
Ia zi, tâmpitule, nu poti fi atent?
Unde te crezi, tâmpitule? Nu stii conduce? Idiotule!
- Scuzati-mã, domnule, îmi pare foarte rãu.
- Tâmpitule!
- Vorbeam cu...
- Unde te crezi, idiotule?
- De-abia v-am atins putin oglinda...
- Tâmpitule!
- Gata, nu are nimic oglinda dumneavoastrã.
- Mãi, tu nu stii conduce? Idiotule!
- Serios, vã cer iertare. Vã rog sã mã scuzati.
- Tâmpitule!
- Este GROAZNIC ce ti s-a întâmplat!
- Poftim?
- Am spus: este GROAZNIC ce ti s-a întâmplat!
- Mãi... tâmpitule...
Unii trãiesc claie peste grãmadã si mor de foame.
Altii trãiesc în pivnite din cauza bombelor.
Altii putrezesc de cancer si de SIDA în spitale. Altele sunt violate
de câte 25 de bãrbaþi deodatã, ca sã înteleagã clar cine-i seful.
si, colac peste pupãzã, esti tu:
TIE ti s- a întâmplat ceva GROAZNIC!
Cineva ti-a atins oglinda!
- Dar... domnule... linistiti-vã!
Uite copacii deasupra ta, cu frunzele
miscate de vânt. Te-ai uitat la copaci?
Sotia ta e frumoasã, si îsi iroseste tineretea
gãtindu-ti ciuperci cu friscã, în timp ce tu o înseli.
Te-ai uitat mãcar o datã la sotia ta?
Ai copii, cu pielea netedã si frumoasã.
Ai muncit vreodatã pentru pielea netedã a copiilor tãi?
Vacile îti dau lapte, unt si brânzã zi de zi.
Le-ai spus "multumesc" vacilor?
- Sunteþi nebun, domnule!
- Viata ta e frumoasã, amice! E nespus de frumoasã, priveste-o!
Asa. Dar problema, este cã
am atins OGLINDA TA, amice! E GROAZNIC!
E GROAZNIC!"
"- Si asta, ce este?
- Este ruj de buze.
- Da? si la ce foloseste?
- Te dai cu el pe buze. Uite asa.
- Da? Pe buze? E un medicament?
- Nu, nu e un medicament, e pentru frumusete.
- Serios?
- Ca sa fii sexy.
- Sexy?
- Da, ca sa placi.
- Da? Cui?
- Tuturor.
- Cred ca e dificil, asta...
- Pentru ca sa fii iubita!
Aha, deci e un fel de medicament
ca sa te iubeasca toata lumea, da?
- Nu, nu e chiar asa...
- Deci daca nu te dai cu ruj, nu te iubeste nimeni, asa e?
Ba da, ba da, dar...
Este greu de explicat... este...
- Ce am spus, v-am necãjit?
- Nu, nu-i nimic... nu-i nimic.
- Si asta?
- Sunt fotografii.
- Asta e Max, pãrintii mei si copiii.
- A, deci sunt cei pe care-i iubiti, nu?
Dar ei de ce nu sunt dati cu ruj?"
"- Pardon, ne pare foarte rau!
- Tâmpitule!
Ia zi, tâmpitule, nu poti fi atent?
Unde te crezi, tâmpitule? Nu stii conduce? Idiotule!
- Scuzati-mã, domnule, îmi pare foarte rãu.
- Tâmpitule!
- Vorbeam cu...
- Unde te crezi, idiotule?
- De-abia v-am atins putin oglinda...
- Tâmpitule!
- Gata, nu are nimic oglinda dumneavoastrã.
- Mãi, tu nu stii conduce? Idiotule!
- Serios, vã cer iertare. Vã rog sã mã scuzati.
- Tâmpitule!
- Este GROAZNIC ce ti s-a întâmplat!
- Poftim?
- Am spus: este GROAZNIC ce ti s-a întâmplat!
- Mãi... tâmpitule...
Unii trãiesc claie peste grãmadã si mor de foame.
Altii trãiesc în pivnite din cauza bombelor.
Altii putrezesc de cancer si de SIDA în spitale. Altele sunt violate
de câte 25 de bãrbaþi deodatã, ca sã înteleagã clar cine-i seful.
si, colac peste pupãzã, esti tu:
TIE ti s- a întâmplat ceva GROAZNIC!
Cineva ti-a atins oglinda!
- Dar... domnule... linistiti-vã!
Uite copacii deasupra ta, cu frunzele
miscate de vânt. Te-ai uitat la copaci?
Sotia ta e frumoasã, si îsi iroseste tineretea
gãtindu-ti ciuperci cu friscã, în timp ce tu o înseli.
Te-ai uitat mãcar o datã la sotia ta?
Ai copii, cu pielea netedã si frumoasã.
Ai muncit vreodatã pentru pielea netedã a copiilor tãi?
Vacile îti dau lapte, unt si brânzã zi de zi.
Le-ai spus "multumesc" vacilor?
- Sunteþi nebun, domnule!
- Viata ta e frumoasã, amice! E nespus de frumoasã, priveste-o!
Asa. Dar problema, este cã
am atins OGLINDA TA, amice! E GROAZNIC!
E GROAZNIC!"
vineri, 8 ianuarie 2010
Jack Johnson - Go on
In my rearview
I watch you watching the twilight
Behind the telephone lines
Nothing to prove, or to assume
Just thinking if your thoughts are different than mine
In my rearview
I watch you
I give you your life, would you give me mine?
I see you slowly swim away
Cause the light is leaving town
To a place that I can't be
There's no apologies
Just go on
Just go on
There're still so many things
I wanna to say to you
But go on
Just go on
We're bound by blood that's moving
The moment that we started
The moment that we started
I see perfect little eyes
Watch the shadows of the clouds
And the surface of the ocean out the window of a plane
I get nervous when I fly
I'm used to walking with my feet
Turbulence is like a sigh that I can't help but over think
What is the purpose of my life
If it doesn't ever do
With learning to let it go
Live vicariously through you
You can do the same
It's the least you can do
Cause it's a lonely little chain
If you don't add to it
So go on
Just go on
There's so many things
I wanna say to you
Go on
Just go on
We're bound by blood and love
The moment that we started
Just go on
Just go on
There're still so many things
I wanna say to you
Just go on
Just go on
We're bound by blood that's moving
The moment that we started
The moment that we started
Jack Johnson - Go on
In my rearview
I watch you watching the twilight
Behind the telephone lines
Nothing to prove, or to assume
Just thinking if your thoughts are different than mine
In my rearview
I watch you
I give you your life, would you give me mine?
I see you slowly swim away
Cause the light is leaving town
To a place that I can't be
There's no apologies
Just go on
Just go on
There're still so many things
I wanna to say to you
But go on
Just go on
We're bound by blood that's moving
The moment that we started
The moment that we started
I see perfect little eyes
Watch the shadows of the clouds
And the surface of the ocean out the window of a plane
I get nervous when I fly
I'm used to walking with my feet
Turbulence is like a sigh that I can't help but over think
What is the purpose of my life
If it doesn't ever do
With learning to let it go
Live vicariously through you
You can do the same
It's the least you can do
Cause it's a lonely little chain
If you don't add to it
So go on
Just go on
There's so many things
I wanna say to you
Go on
Just go on
We're bound by blood and love
The moment that we started
Just go on
Just go on
There're still so many things
I wanna say to you
Just go on
Just go on
We're bound by blood that's moving
The moment that we started
The moment that we started
Jack Johnson - Go on
joi, 7 ianuarie 2010
miercuri, 6 ianuarie 2010
prima postare in acest an... vreau sa fie una frumoasa...
Gabriel Garcia Marquez - O scrisoare de ramas bun prietenilor, cititorilor si admiratorilor.
"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si " mi-ar darui o bucatica de Viata", probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.
As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.
As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm.
As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou "o bucatica de Viata", m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la Soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si Sufletul meu.
Doamne Dumnezeul meu daca as avea Inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare.
As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o Lumii.
As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...
Dumnezeul meu, daca "as avea o bucatica de Viata" ... N-as lasa sa treaca nici o Zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca Ii IUBESC.
As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si.......
~ As Trai Indragostit de Dragoste ~
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca Imbatranesc cand nu se mai Indragostesc!
Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea.
Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii...
Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata Fericire rezida in felul de a-l escalada.
Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice.
Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod nefericit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit.
Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "Te Iubesc" si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si Viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat Te Iubesc, ca niciodata nu te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran.
Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti.
De aceea, nu mai astepta, fa-o Azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu "ti-ai facut timp" pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta.
Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, Iubeste-i si trateaza-i bine," ia-ti timp" sa le spui , "Imi pare rau", "Iarta-ma", "Te rog" si toate cuvintele de Dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru....... gandurile tale Secrete.
Cere-i Domnului ~ Taria si Intelepciunea ~ pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de Importanti sunt pentru tine."
Gabriel Garcia Marquez - O scrisoare de ramas bun prietenilor, cititorilor si admiratorilor.
"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si " mi-ar darui o bucatica de Viata", probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.
As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.
As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm.
As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou "o bucatica de Viata", m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la Soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si Sufletul meu.
Doamne Dumnezeul meu daca as avea Inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare.
As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o Lumii.
As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...
Dumnezeul meu, daca "as avea o bucatica de Viata" ... N-as lasa sa treaca nici o Zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca Ii IUBESC.
As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si.......
~ As Trai Indragostit de Dragoste ~
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca Imbatranesc cand nu se mai Indragostesc!
Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea.
Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii...
Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata Fericire rezida in felul de a-l escalada.
Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice.
Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod nefericit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit.
Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "Te Iubesc" si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si Viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat Te Iubesc, ca niciodata nu te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran.
Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti.
De aceea, nu mai astepta, fa-o Azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu "ti-ai facut timp" pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta.
Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, Iubeste-i si trateaza-i bine," ia-ti timp" sa le spui , "Imi pare rau", "Iarta-ma", "Te rog" si toate cuvintele de Dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru....... gandurile tale Secrete.
Cere-i Domnului ~ Taria si Intelepciunea ~ pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de Importanti sunt pentru tine."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)